„În satul nostru locuiesc ceangăi...”
Culegere din compunerile si desenele copiilor ceangăi din Moldova

Editată de către Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova în anul 2009. Sunt prezentate 21 de aşezări ceangăieşti din Moldova de către elevi ceangăi. 183 de pagini cu desene colorate, cu hărți, rezumat al istoriei de 10 ani al Programului de Cultivare a Limbii Maghiare.

Chiar dacă publicul român nu a avut prilejul să afle prea multe despre ceangăii (sau maghiarii ceangăi) din Moldova, totuşi există o bibiliografie destul de masivă despre acest grup arhaic de maghiari din inima României. Dimitrie Cantemir, Episcopul Bandinus, Nicolae Iorga, Gh. I. Năstase, Radu Rosetti, Domokos Pál Péter sunt doar căţiva dintre personalitățile care s-au ocupat cu originea, apartenenţa etnică, viaţa şi datinile ceangăilor din Moldova.
Această carte însă prezintă ceva cu totul altfel. De data aceasta ungurii din Moldova, aşanumiţii „cengăi” scriu despre ceangăi.
Pentru a înţelege noutatea acestei cărţi trebuie ştiut faptul că maghiarii din Moldova nu au avut niciodată şansa de a scrie şi citi în limba lor maternă. Foarte puţini au fost cei norocoşi (în general preoţi, dascăli, chiar poeţi) care şi-au putut împărtăşi cu publicul cugetările, ideile în limba maghiară. Este ironic faptul că tocmai generaţia cea mai ameninţată de asimilare a ajuns să scrie şi să citească în limba maghiară.
Programul de Cultivare a Limbii Maghiare funţionează de aproape 10 ani. În aceşti 10 ani mulţi copii (în prezent sunt aproximativ 1500) au avut posibilitatea de a învăţa să scrie şi să citească în limba strămoşilor, chiar unii dintre ei şi-au terminat deja studiile superioare, iar la ora actuală predau la rândul lor limba maghiară în satele natale sau prin apropiere.
Această carte ne prezintă viaţa de zi cu zi a satelor ceangăeşti prin ochiul copiilor. Fiecare aşezare în care Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova ţine regulat ore de limbă maghiară apare într-un nou capitol. Copii ne arată prin compunerile şi desenele lor felul în care ei văd satul natal, datinile care încă mai trăiesc în satele ceangăieşti. Putem citi despre munca de pe câmp, despre gospodării, precum şi despre sărbătorile catolicilor din Moldova. Avem desenate bisericile, casele, portul popular încă existent, locurile de joacă, chiar şi harta satului ceangăiesc.
Cum am spus şi mai înainte fiecare aşezare apare într-un capitol separat. Această carte reprezintă destul de bine stadiul în care am ajuns în fiecare sat. Putem citi atât compunerea unui copil din clasele primare în dialectul aparte, ceangăiesc, căt şi vârful procesului de cultivare a lb. maghiare: un viitor intelectual descrie viaţa de zi cu zi a oraşului.
Pentru o orientare cât mai uşoară la sfârşitul cărţii găsim un rezumat despre activitatea efectuată de AMCM în satele ceangăieşti, o hartă a judeţului Bacău cu ajutorul căreia se poate găsi orice aşezare precum şi un mini-dicţionar care ajută înţelegerea cuvintelor şi expresiilor române şi ceangăieşti.
Vă dorim o lectură cât mai plăcută!


Máté Varga editor

<<<


Printati aceasta pagina